L'art de vivre

Surmontez le traumatisme à travers 7 voix

COMMANDER LE LIVRE
  • Pour les lecteurs qui ont vécu un traumatisme et souhaitent le comprendre en sept étapes.
  • Pour ceux qui cherchent un roman autobiographique profond, pas une motivation facile.

Avis de lecteurs

Des voix qui valident le chemin

Tout ce que tu as écrit surprend par une sincérité rarement rencontréeu00a0: la façon dont tu as grandi entre l'amour et la blessure, portant dès l'enfance le fardeau de l'abandon et d'un monde trop lourd pour un enfant. On observe une capacité extraordinaire à transformer le chaos en récit grâce à ta sensibilité, ta forte mémoire affective et la voix créative de Rivero, construisant une narration dense mais douloureuse, où l'absence devient personnage, l'enfant reste vulnérable, et l'adulte regarde tout avec empathie et ordre, réussissant à donner un sens à une identité forgée au milieu de la peur, de l'amour et du manque.

Cristina Vasile, Integrative Psychotherapist

Tu sais ce qui est beau dans ton manuscritu00a0? Si tu commences à le lire, tu ne peux plus le poser. Ta sincérité et ton courage pour aborder ces thèmes sont très importants. La compréhension du traumatisme et le parcours de transformation sont très bien réussis.

Mihai Vacariu

À propos du livre

Un modèle imparfait pour des personnes imparfaites

u201cJe n'ai pas cherché à cacher les ténèbres. Je les ai documentées. Car seul ce qui est reconnu peut être intégré, et seul ce qui est intégré peut créer de la lumière.u201d

Les hommes atteints de TPL (Trouble de la Personnalité Limite) sont stigmatisés. Rejetés. Ce livre est l'histoire d'un underdog qui se bat pour survivre.

Dans L'Art de Vivre, je ne raconte pas seulement ce que j'ai vécuu00a0; je reconstruis qui je suis à travers chaque page.

Le livre offre des solutions universelles à ceux qui ont traversé des traumatismes ou des angoisses.

Du dernier au premier

Daniel Rivero

Réalisations et Mission

u201cÊtre double major de promotion ne signifie pas l'intelligence, cela signifie la discipline. Mais sortir d'un traumatisme signifie, vraiment, une volonté pure.u201d

Je suis un modèle imparfait pour des personnes imparfaites. Ma mission est de transformer le traumatisme en sagesse et d'offrir un chemin à ceux qui se sentent perdus.

Réalisations et Vision

  • Double Major de Promotion

    Diplômé avec haute distinction en sciences politiques et administration.

  • Doctorant

    Recherche sur l'impact des médias et du discours social sur la santé mentale.

Les Sept Arts

Surmonter le traumatisme en sept étapes

I

L'Art de l'Amour

Foundation

Aimer signifie avoir du courage, s'ouvrir à la vie quelle que soit la blessure.

II

L'Art du Courage

Confrontation

Le courage n'est pas l'absence de peur, mais l'action malgré elle. Il ouvre la voie vers la vérité.

III

L'Art de la Guérison

Truth

Guérir signifie regarder la vérité en face, aussi douloureuse soit-elle.

IV

L'Art de la Connaissance

Balance

La connaissance vous aide à comprendre les structures qui ont formé votre traumatisme et à les dépasser.

V

L'Art de la Communication

Relationship

Une communication ouverte et authentique reconstruit les ponts à l'extérieur comme à l'intérieur.

VI

L'Art de la Présence

Anchoring

La présence signifie la libération du passé et du futur, seul chemin vers la paix.

VII

L'Art de la Transcendance

Synthesis

Intégrer tous les arts, comprendre que vous n'êtes pas votre traumatisme.

Acheter le Livre

Édition Limitée Signée

Les 1000 premiers exemplaires sont en édition limitée, avec un marque-page personnalisé et dédicacés par l'auteur.

Lansare oficială
179 zile
:
00 ore
:
00 min
:
00 sec

Disponible jusqu'à épuisement des stocks.

FINALISER LA COMMANDE

Plateformes du Créateur

La Double Visionu00a0: Transformation et Gaming

Chaîne YouTube

Plateforme dédiée à la transformation et au développement personnel.

VISITER LA CHAÎNE

Chaîne gaming DanyDen

Communauté de gaming axée sur l'interaction et le jeu en direct.

VISITER LA CHAÎNE
volum de poezie

Vise din Haos

Daniel Rivero · 2013–2026

Universul Rivierian

Vise din Haos nu este o colecție separată — este vocea interioară a memoriei care respiră în umbra aceluiași univers din Arta de a Trăi.

Aceleași șapte voci. Același haos transformat în lumină. Poezia este manuscrisul brut al sufletului — locul unde Sistemul Rivierian s-a născut înainte să capete formă.

· · ·
I

Hibridul

07.02.2026 · 27 ani
smuls din gheare de foc, în baia abisală, mi-am eliberat aripile scrijelite cu un mesaj, doresc să vărs cuvintele din smoală, despărțind spiritul de timp ca un dresaj. · · · ziua, metalul se stoarce sub soare, pleoapele mele grele cu tentă de purpuriu, văd orașul artificial prin valuri de poluare, ce-i fără suflet, imită ce-i viu. · · · luna se zbate să coboare spre mine, la geamul unei nopți fără stele într-un bloc, sunt înconjurat de materiale străine, să iubesc omul sau mașinăria din stoc? · · · sunt frânt de solul de sub picioarele moi, cu instinct de animal, dar față umană, vreau să zbor, gravitația mă agată înapoi, numai visul rămâne ușor ca o pană. · · · învolburat în spirale de umbre, m-am iertat. nu există regret care să poarte aceeași povară ca atunci când, pierdut, de haos sunt purtat, ca un prinț din flacără și spini, sub ochii de fiară.
II

Umbra întoarsă pe dos

22.07.2025 · 27 ani
sunt mai întunecat ca întunericul absolut, atât de întunecat că nu se mai vede nimic. privirea în sus încerc să o ridic, nu mai văd cerul, căci cerul s-a rupt. · · · sunt rătăcit într-un loc unde mă simt ca acasă, împins cu fața-n oglinda propriului destin. văd prin pupile înflăcărate cum sunt prins într-o transă, cu impulsuri comune într-un corp depersonalizat și străin. · · · mă târăsc cu lanțuri ruginite prinse de gleznă. oricine le-ar rupe ca să-mi simtă pulsul, încercând să le sfărâme și să afle răspunsul, s-ar risipi odată cu mine, ca o parte din beznă. · · · sunt îngropat într-o conștiință crăpată, prin care plânge bezna în șoapte amare. mi se scurge pe brațe, pe ochi și picioare, și-mi văd reflexia-n ochiul adâncit, ca o baltă. · · · mă atinge o umbră greoaie pe spate, pe umeri mă apasă, de parcă m-ar ține în brațe, parcă mereu așteaptă momentul să mă înhațe, seara corpul ca focul strălucește în noapte. · · · m-aș ridica împotriva umbrei încă o dată să lupt, să-mi smulg măștile de pe față și să mă privesc, în spatele sensului social, cu adevărul sabie și scut. să caut sens prin absurd sau în mâini să-l strivesc?
III

Dualitatea uitării

23.09.2024 · 26 ani
în profunda solitudine a unui vis aproape uitat, văd prin cuvinte cum se ridică o întreagă viziune, aripile ciuntite, rupte și grele de corp le-am legat ca să zbor la sol și să nu îmi pierd din rațiune. · · · am renunțat să trăiesc cu mult timp în urmă, dar ca un vis pe care-l simt și nu mi-l amintesc, am călcat pe firele destinului ghimpate ca o sârmă, forțat să las densul haos să-mi ia tot ce iubesc. · · · cât să mă rănesc, orbitând în jurul aceluiași coșmar, dorind să înlătur întunericul, uitând că sunt lumină? aș prefera să trec prin tot ce am trecut și să-mi frâng aripile iar decât să uit răul și odată cu el și licărirea divină.
IV

Ești mai fericit?

10.02.2026 · 27 ani
să-mi spui, copile, dacă ești mai fericit, sau mai liber să urli când simți, sunt cuvintele tale încă zimțate între dinți? acum că ai crescut, ești ce ți-ai dorit? · · · între focul violet și lacrimi din gheață, te-ai răstignit mental ca pe o fiară, urmele de la colți nu te omoară, cicatricea veche, pe nou îl învață. · · · unde speranțele trec și clipele pline devin legiuni de cuvinte, iar eu, zidar, pornesc de la sfârșit spre început iar și lipesc într-o mantie cioburi din sine. · · · am dresat haosul, dansând cu el în duet, extirpând din suflet blestemul singurătății, am învățat să fiu viață după pagina morții, eu sunt fulgerul, cuvântul mi-e tunet.
V

Țesut natural

05.03.2026 · 27 ani
de mic copil mă gândesc la testament. · · · încă sunt copil, cu armură din cicatrici, ca o perlă rătăcită printre valuri, mă rotesc în cercuri de apă. · · · de ce îndoiesc prezentul cu trecutul pentru un viitor netrăit? · · · absurd că sunt real, real că sunt absurd, un copil îmbătrânit. · · · să te gândești la moarte ca la o reîntoarcere la rădăcina copacului vieții, iar viața să o vezi ca pe sevă.

Galerie

Images de l'univers visuel

D'autres matériaux visuels bientôt disponibles.

Foire aux Questions

Clarifications Essentielles

Chapitre Gratuit

Téléchargez le premier chapitre

Retour à l'accueil

Contact

Prendre contact

Pour toute collaboration ou demande, utilisez l'e-mail ci-dessous.

Nous essayons de répondre sous 7 jours ouvrables.

Édition Limitée Disponible
L'art de vivre
COMMANDER LE LIVRE